Cei mai rapizi constructori se întorc la Beiuş
Elevii de la Wesley College din Dublin sunt cei mai rapizi voluntari constructori ai Habitat pentru Umanitate Beiuş care au reuşit să ridice două case în patru zile şi jumătate.
Mii de voluntari din toată lumea au lucrat în ultimii 15 ani alături de familii nevoiaşe din Beiuş. Cei mai rapizi s-au dovedit însă tinerii de la Wesley College din Dublin, Irlanda. Ei au reuşit să ridice în 2008 două locuinţe în doar patru zile şi jumătate, record absolut pentru Habitat în Europa. Tinerii s-au întors şi în acest an la Beiuş, nu pentru a-şi întrece recordul ci pentru a-i ajuta din nou pe beiuşenii care nu au condiţii decente de locuit.
„Suntem bucuroşi să-i avem din nou la Beiuş pe aceşti tineri minunaţi care au fost o sursă de inspiraţie pentru noi şi pentru elevii noştri, care le-au şi urmat exemplul implicându-se periodic în acţiuni de voluntariat, la început alături de irlandezi, dar mai apoi şi pe cont propriu.” declară profesorul Marcel Coroiu, preşedintele Habitat pentru Umanitate Beiuş.
Voluntari de la Wesley sunt 16 elevi coordonaţi de patru profesori ai şcolii. Ei vor sta în România zece zile între 5 şi 15 iunie, timp în care pe lângă implicarea în proiectele Habitat vor vizita şi atracţiile turistice din Vestul şi centrul ţării pentru a afla mai multe despre ţara noastră. Tot în acelaşi scop, ei nu vor locui la hotel ci vor fi găzduiţi de familii de beiuşeni, alături de care vor lua masa, vor participa la activităţi sportive şi culturale locale.
„Am trăit o experienţă frumoasă şi inedită în România. Colegii care au fost în anii trecuţi îmi povesteau cât de bine a fost, aşa că m-am hotărât să vin şi eu. Însă ceea ce am trăit aici a întrecut cu mult ceea ce mi-au povestit colegii mei. Am întâlnit oameni minunaţi, am văzut locuri frumoase, mi-am descoperit abilităţi de care nu ştiam.” spune Conor, unul din voluntarii de anul trecut.
Primii voluntari de la Wesley au fost la Beiuş în 2003. De atunci an de an au revenit, devenind o tradiţie deja ca şcoala irlandeză să fie prezentă cu voluntari în Beiuş. Motivaţia lor principală e ajutorarea celor nevoiaşi, dar în acelaşti timp elevii sunt stimulaţi şi de către sistemul de învăţământ să participe la astfel de acţiuni prin oportunităţile puse la dispoziţia celor care doresc să se implice incluse în curriculumul şcolar.
*****
Interviuri cu voluntari de anul trecut găsiţi accesând linkurile de mai jos:
http://www.youtube.com/watch?v=p3He6pxL5nA
http://www.youtube.com/watch?v=eeTGJUHa3dQ
http://www.youtube.com/watch?v=QqIlqZbZT_I
http://www.youtube.com/watch?v=hFqgmLKJ3D0
*****
Familia Coraş
Voluntarii de la Wesley College vor lucra alături de familia Coraş compusă din patru membri. Traian Co
raş este dintr-un sătuc de munte, Voievozi (lângă Marghita la 150 km de Beiuş), iar Cecilia din Cuzap (tot în apropiere de Marghita). Traian lucrează din 2004 la spitalul de Psihiatrie din Ştei ca stomatolog, iar Cecilia este în concediul de îngrijire al copilului, dar a lucrat într-un salon de cosmentică şi coafură din Beiuş.
În 2007 Traian s-a căsătorit cu Cecilia şi apoi vli s-au născut cei doi copii Alexandru (2 ani şi 2 luni) şi Radu (2 luni). Au locuit în diverse locaţii în chirie la Ştei, apoi la Brădet la o mătuşă, apoi în Beiuş şi iar în Ştei. În prezent pentru că Cecilia este în concediul de îngrijire al copilului, ea stă mai mult în casa părintească din Cuzap împreună cu cei doi copii şi cu bunica, singura care o ajută. Traian locuieste la Beiuş în chirie împreună cu alţi colegi de serviciu. Din când în când Cecilia vine cu copiii la Beiuş, iar Traian merge la sfârşit de săptămână la ei. Însă pentru că este foarte greu să locuiască astfel şi pentru că nu este cine să-i ajute în afară de bunica Ceciliei, (părinţii ei sunt divorţaţi, iar fraţii lui Traian sunt fiecare stabiliţi la casa lor) au decis să apeleze la Habitat pentru a obţine o locuinţă decentă.
„Când ai casa ta, eşti mai sigur, ai pentru ce munci, poţi să le oferi copiilor un viitor şi eşti mai optimist.” spune Cecilia Coraş.
Pentru stabilitatea familiei şi pentru că se gândesc la viitorul copiilor care în curând vor intra în sistemul de învăţământ, familia Coraş încearcă cu disperare să-şi găsească un loc al lor care să le ofere stabilitate şi să le ţină familia unită.
„Sunt foarte recunoscător pentru ceea ce fac aceşti tineri şi le doresc multă sănătate să poată în continuare ajuta şi alte familiei aşa cum o să fac şi eu în viitor. O să-i purtăm în gândurile şi rugăciunile noastre” afirmă Traian Coraş.
