Aniversarea a 50 de ani de existenta pentru 
Peace Corps la nivel mondial si 20 de ani de Peace Corps in Romania
Eveniment de talie mondială la Beiuş!
Fotografii de la eveniment aici:
Între 30 mai şi 5 iunie Beiuşul va fi gazda unui eveniment mondial: Peace Corps aniversează 50 de ani de existenţă şi 20 de ani de la deschiderea biroului din România. Evenimentul va fi marcat de mai multe acţiuni comune ale voluntarilor Peace Corps ce se vor afla în Beiuş şi oameni din comunitatea locală. Parte a proiectului va fi şi construcţia accelerată a unei case Habitat pentru familia Petruş Marcel din Beiuş.
Voluntarii Peace Corps împreună cu familia, prietenii şi foştii voluntari reîntorşi în România alături de partenerii lor locali vor construi o locuinţă în doar 6 zile între 30 mai şi 6 iunie 2011 pentru şi împreună cu familia Petruş, o familie nevoiaşă din Beiuş.
În acelaşi timp pentru a arăta modul de operare al Peace Corps aplicat în cei 50 de ani de la înfiinţare alţi voluntari vor planifica şi implementa proiecte în comunitate pe care ei le-au folosit deja cu succes în alte localităţi din ţară unde au lucrat unul, doi sau trei ani.
De 20 de ani în România
Biroul din România a fost deschis în martie 1991 şi de atunci peste 1000 de voluntari au lucrat cu organizaţii neguvernamentale, şcoli sau primării din toate colţurile ţării. În prezent 68 de voluntari Peace Corps sprijină în continuare instituţiile care au nevoie de expertiză în diverse domenii de activitate.
Habitat pentru Umanitate Beiuş împreună cu Peace Corps şi Primăria Beiuş îi invită pe toţi cei care doresc să se implice în acest proiect şi în acţiunile ce vor avea loc în săptămâna 30 mai – 5 iunie 2011. Pentru mai multe detalii nu ezitaţi să-l contactaţi în limba română sau engleză la adresa de email: chris.fontanesi(at)habitat.ro pe Chris Fontanesi, voluntarul Peace Corp care coordonează proiectul.
Mai multe detalii gasiti si pe blogul evenimentului: celebratepcro.wordpress.com/
”Când am auzit prima oară despre Habitat, am ştiut de la început că sunt oameni buni. Apoi am aflat că au ajutat atâtea familii în zona Beiuşului încât ne-am hotărât şi am depus şi noi o cerere. Speranţa că Habitat ne va ajuta este tot ce ne-a mai rămas. Dumnezeu ne-a ajutat să trecem peste multe şi să rămânem împreună sperând la o viaţă mai bună.”
Situaţia familiei Petruş este cu atât mai grea cu cât ei sunt obligaţi să locuiască în condiţii foarte grele grele. Locuiesc într-un vechi bloc de garsoniere, construit în timpul regimului comunist pentru a-i găzdui pe muncitorii nefamilişti de acum 40 de ani. Casa lor, dacă aşa se poate numi camera în care locuiesc, are 22 de metri pătraţi şi aici dorm cu toţii, aici învaţă copiii, aici îşi trăiesc viaţa de zi cu zi.
”Când ne-am mutat aici, totul era stricat. Dacă aprindeam focul să ne încălzim, fumul umplea camera. Şi acum e plin de mucegai peste tot pentru că de fiecare dată când plouă pereţii se umezesc. Din cauză că stăm la parter, când afară e frig podeaua şi pereţii trag umezeala şi de la condens apar pete peste tot. Mereu trebuie tencuit şi zugrăvit. Ceea ce nu e mucegăit e ros de şobolani. Eu până să ne mutăm aici n-am ştiut că şobolanii pot roade betonul, să-ţi intre în casă.”
Blocul unde trăiesc se află într-un cartier mărginaş, sărăcăcios aşa încât uneori până şi lemnele de foc le sunt furate şi nu mai au cu ce se încălzi peste iarnă. În camera lor mică totul este înghesuit şi e de mirare şi de apreciat în acelaşi timp că familia lor a rămas unită în vremurile grele prin care trece.
Alin, care este în clasa a VIII-a, îşi doreşte de multă vreme să aibă o cameră a lor, a băieţilor, unde să-şi poată invita prietenii şi unde să poată învăţa liniştit pentru că-i place mult şcoala. În casa lor pur şi simplu nu e loc nici măcar ca cei doi copiii să înveţe în acelaşi timp pentru că nu mai încape încă o măsuţă.
”Pentru ei ne dorim cel mai mult o casă. Dacă am fi fost doar noi, ne-am fi resemnat şi nu am fi cerut ajutorul nimănui, dar copiii nu pot continua să trăiască în aceste condiţii grele. Îmi doresc ca ei să fie cineva în viitor, să devină oameni importanţi.”
50 de ani pentru Corpul Păcii, SUA
Stire difuzata la TVR in 3 martie 2011
sursa: www.tvr.ro
Statele Unite au sărbătorit 50 de ani de la înfiinţarea Corpului Păcii, un grup consistent de voluntari care au ajutat multe ţări sărăce şi au participat la pregătirea de cadre calificate în învăţământ, alimentaţie, sănătate sau agricultură. Un reportaj de Nicolae Melinescu, corespondentul nostru la Washington, .
Membrii Corpului Păcii sunt activi în 137 de ţări. Şi în România ei continuă proiecte începute cu 20 de ani în urmă.
În martie 1961 preşedintele Kennedy a semnat ordonanţa executivă care stabilea constituirea corpului de voluntari, încurajat să contribuie la progresul şi dezvoltarea unor regiuni şi comunităţi defavorizate. Primele grupuri au plecat în Ghana şi Tanganika, Tanzania de azi. Voluntarii şi-au diversificat misiunile şi au inclus după 1990 şi Europa răsăriteană.
În România operaţiunile au început în 1991, în 1995 a fost creată prima tabără de pregătire a tinerelor ca viitori lideri, iar directoarea adjunctă a participat la programe de sănătate publică.
Carrie Hessler-Radelet, Directoare Adjunctă, Corpul Păcii: „Am multe amintiri plăcute din România. Voluntarii din Corpul Păcii au lucrat în România de 20 de ani şi cred că au avut ce să aniverseze zilele astea. În ţara dumneavoastră avem unul dintre cele mai dinamice programe. Mulţi dintre cei care se întorc din România continuă să susţină proiecte educaţionale, de dezvoltare a afacerilor cu parteneri din România ceea ce contribuie la stabilirea unor relaţii trainice între oameni din Statele Unite şi din România. Guvernul român a susţinut activităţile noastre şi noi la rândul nostru am primit sprijinul guvernului american, al ambasadei noastre, al agenţiei de asistenţă pentru România. A fost un program foarte puternic pentru noi”.
La marcarea jubileului, Preşedintele Barack Obama şi secretarul de stat, Hillary Clinton, au apreciat contribuţia celor din Corpul Păcii la educarea unor profesionişti în toată lumea, ceea ce i-a consacrat ca promotori ai valorilor voluntariatului şi ai tradiţiei americane.
